HTML apare in anul 1989 la CERN(Centrul European de Cercetari Nucleare de la Geneva) iar dezvoltatorul initial este Tim Berners-Lee. Scopul acestuia a fost facilitarea accesului rapid la informatiile tehnice cuprinse in manualele de utilizare a calculatoarelor.
Ce este HTML?
HTML este prescutarea de la HyperTextMarkupLanguage, este un limbaj de marcare universal interpretat de browsere si se foloseste pentru elaborarea deferitor documente text cu linkuri si elemente multimedia - pagini web, prezentari, carti electronice.
Fisierele HTML sunt fisiere text. Datorita acesteia ele pot fi afisate si modificate pe orice calculator cu orice sistem de operare. Extensia unui fisier html este .htm sau .html.
HTML este limbaj de programare?
HTML nu este limbaj de programare. Sarcina lui este afisarea documentului html si pune la dispozitie diferite mijloace de formatare a textului. Deaceea, pentru ca paginile HTML sa execute ceva ca raspuns la actiunile utilizatorului, de exemplu sa afiseze un mesaj sau sa interschimbe niste imagini, se recurg la mijloace specializate care largesc posibilitatilie HTML-ului, cum ar fi limbajul de programare JavaScript.
Instrumente necesare
Pentru crearea paginilor HTML se poate utiliza orice editor text sau editor grafic.
Din categoria editoarelor text, cel mai simplu si la indemana este editorul notepad. Dupa scriera codului in notepad salvati fisierul cu extensia .html si in rezultat veti obtine o pagina web. Exista editoare text specializate care ofera mai multe avantaje, cum ar fi evidentierea tag-urilor limbajului, ceea ce e necesar pentru o mai buna lizibilitate a codului (de exemplu HTML Kit care este distribuit gratis).
Din categoria editoarele grafice fac parte Macromedia Dreamweaver, WebPageMaker.
Sunt medii care nu cer cunostinte avansate de HTML. Mai mult, unele iti permit sa creezi pagini web fara sa ai ideie de limbajul HTML.
Cu ajutorul acestor programe vei reusi sa creezi o pagina web intr-un timp rapid, insa editarea acesteia va deveni costisitoare din cauza ca aceste programe genereaza un cod lung, neoptimal si de multe ori greu de inteles.
Cat de greu se invata HTML?
Limbajul HTML este usor de invatat dar pentru aceasta este necesar sa exersezi cat mai mult, si cel mai important este sa scrii tu codul pentru fiecare exemplu in parte. Chiar daca unele exemple ti se par prea simple si te gandesti ca taparea lor ti-ar stoarce din timp, sfatul meu este sa le scrii pentru ca asa vei memora mai bine. Scriind chiar si lucruri simple de multe ori vei face greseli si in asa mod vei dobandi mai multa practica!
Cum poţi deveni programator în mai puţin de 6 luni şi să ajungi să câştigi aproape 1.000 de euro/lună
Poţi să înveţi bazele programării singur, în mai puţin de o lună, indiferent de studiile pe care le ai, cu condiţia să fii pasionat, motivat şi ambiţios şi să investeşti suficient timp, însă pentru a deveni un programator de top sunt necesare cel puţin 6 luni de efort susţinut, sunt de părere unii specialişti din domeniu.
Salariul pentru un programator entry-level într-o companie de top porneşte de la 800-1.000 de euro, iar după 3-5 ani poate ajunge la un nivel de 2.000 de euro, spune Răzvan Rughiniş, profesor la Facultatea de Automatică şi Calculatoare.
Deşi nu poţi să înveţi programare de la A la Z singur, bazele limbajelor sunt accesibile oricui vrea să înveţe, susţine Rughiniş. El recomandă celor care vor să înveţe programare singuri să înceapă cu limbaje mai uşoare, precum Python, a cărui popularitate se datorează simplităţii şi conciziei codului. Alte limbaje recomandate începătorilor sunt Java sau C#, spune Brânduşa Fecioru, director de HR la TotalSoft.
Şi Cătălin Alexandru, lead programmer la Ubisoft, este de părere că este uşor să înveţi singur programare şi algoritmică, întrucât, spune el, toate informaţiile necesare pot fi găsite în cărţi şi tutoriale online. Condiţia, consideră programatorul, este să stabileşti încă de la început un rezultat final către care să-ţi îndrepţi efortul de învăţare. “Bazele unui anumit limbaj de programare se pot învăţa repede, în câteva săptămâni, dar este nevoie de multă practică pentru a ajunge la un nivel înalt de performanţă. Mai mult, există multe subiecte conexe care trebuie învăţate în funcţie de contextul în care este utilizat respectivul limbaj de programare, precum fizică, matematică sau economie”, spune Alexandru. Tot el spune că, deşi cunoaşterea unuia sau a mai multor limbaje de programare este importantă, esenţială este învăţarea procesului logic de exprimare a algoritmilor în cod, abilitate necesară indiferent de limbajul de programare utilizat.
Deşi există un număr mare de limbaje de programare (C, C++, C#, Java, Python, Ruby, Haskell, Scheme, prolog, Javascript, HTML/CSS), cele mai căutate limbaje sunt, potrivit Brânduşei Fecioru, Java, C, C# şi JavaScript.
În ceea ce priveşte programarea pentru jocurile video, “cel mai important limbaj este C++, deoarece oferă un amestec ideal între performanţă, uşurinţă de utilizare şi putere de expresivitate”, spune Cătălin Alexandru. De asemenea, spune el, pentru cazuri particulare există alte limbaje de programare care sunt mai potrivite: C# când este nevoie de interfeţe complicate cu utilizatorul, Java când este nevoie de o portabilitate mare sau Python pentru unele categorii de plugin-uri (programe care se integrează altor programe de bază pentru a îndeplini funcţii specifice).
Pentru cei care vor să devină programatori, fără a avea însă facultate de profil, există cursuri şi seminarii, unele dintre ele gratuite. Organizaţia ROSEdu (rosedu.org) precum şi DevAcademy (devacademy.ro) au astfel de cursuri. “Deşi sunt numeroase platforme de unde poţi învăţa limbajele de programare, în general cele mai sigure sunt chiar tutorialele disponibile pe site-urile tehnologiilor respective”, spune Rughiniş.
Cătălin Alexandru recomandă cursurile online disponibile pe site-urile coursera.com, edx.org şi udacity.com, realizate în colaborare cu profesori de la facultăţi cunoscute. Cursurile, spune el, permit învăţarea în ritmul fiecăruia, iar unele dintre ele se bazează pe participarea activă a cursanţilor.
Povestea de viaţă a unor tineri care au învăţat programare singuri
Liviu, 28 de ani, absolvent al Facultăţii de Instalaţii pentru Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, a învăţat programare singur, condiţionat de situaţia financiară proastă pe care i-o oferea jobul în construcţii. El a învăţat cu ajutorul tutorialelor de pe internet şi al prietenilor, iar din 2012 lucrează la o firmă din domeniu şi câştigă 3.600 de lei (aproape 800 de euro), cu 2.000 de lei (440 de euro) mai mult decât la jobul anterior.
Liviu spune că a început cu câteva tutoriale de pe site-ul lynda.com şi symphony.com şi a citit mai multe cărţi de programare, deşi lucra în continuare la fostul job cu normă întreagă.
După 3-4 luni, Liviu a renunţat definitiv la construcţii şi s-a angajat la firma unor prieteni, aceiaşi care l-au sfătuit să-şi schimbe domeniul de activitate. Deşi a avut un traseu rapid, el spune că mai are încă multe de învăţat.
Un alt exemplu de autodidact, Marius, 25 de ani, care lucrează într-o firmă de programare încă de când era student, spune că ce ştie a învăţat tot pe cont propriu, deşi a urmat o facultate de profil. Marius a început să se familiarizeze cu bazele programării încă din liceu, iar apoi a continuat la Facultatea de Automatică şi Calculatoare, unde a studiat limbaje pe care nu le-a mai folosit niciodată după absolvire. Aşadar, el a trebuit să studieze singur, folosind site-uri precum w3schools.com sau stackoverflow.com.
Marius crede că cele mai uşoare limbaje de programare, recomandate pentru începători, sunt HTML şi JavaScript, iar cel mai greu, dar şi cel mai utilizat, este Java, urmat în topul cerinţelor pe piaţa din România de rivalul de la Microsoft, tehnologia .Net.
Trebuie menţionat, totuşi, că învăţarea programării este un proces continuu, care trebuie să se desfăşoare de-a lungul întregii cariere, spune Cătălin Alexandru.
Unde găseşti tutoriale
Alte site-uri de unde poţi învăţa programare
http://www.lec-academy.ro/ - cursurile costă între 140 şi 890 de ron în funcţie de gradul de dificultate al limbajului de programare şi de nivelul dorit, încăpători sau avansaţi, de numărul de ore necesare pentru finalizarea cursului şi dacă se desfăşoară online sau în clasă
